Cum sa redactezi si ce trebuie sa cuprinda o cerere de chemare in judecata?

In vederea solutionarii unui litigiu intre doua sau mai multe persoane instanta trebuie sesizata printr-o cerere de chemare in judecata. Acest lucru se va face de catre persoana care pretinde ca i s-a incalcat un drept, aceasta persoana fiind numita reclamant. La polul opus se afla paratul - persoana despre care se afirma ca a nesocotit dreptul reclamantului.
In urmatoarele randuri vom prezenta conditiile ce trebuie indeplinite de cererea de chemare in judecata pentru ca instanta sa fie legal sesizata.
1. Numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar.
In cazul in care reclamantul locuieste in strainatate trebuie sa arate in cererea de chemare in judecata si domiciliul ales in in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul.
2. Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional.
3. Obiectul cererii si valoarea lui.
La acest punct reclamantul trebuie sa precizeze ce doreste in concret sa obtina prin cererea facuta. Pretentia reclamantului poate sa constea in revendicarea unui bun, restituirea unei sume de bani, anularea unui act juridic, desfacerea casatoriei etc.
Pe langa obiectul cererii, reclamantul trebuie sa arate si valoarea acestuia dupa pretuirea sa, cand acest lucru este posibil.
Pentru identificarea imobilelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar, in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, sau, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic;
4. Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea.
Spre deosebire de motivarea in fapt unde se explica ce s-a intamplat pana in momentul in care partile au ajuns in fata instantei, in drept reclamantul subliniaza articolele de lege incalcate de parat.
5. Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat decerere.
Cand se cere dovada cu inscrisuri se va putea depune si numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina, ramanand ca instanta sa dispuna, la nevoie, infatisarea inscrisului in intregime. Daca inscrisurile sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.
In cazul dovezii cu martori trebuie sa se arate prin cerere numele si locuinta martorilor.
Cand reclamantul voieste sa-si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatoriul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia.
6. Semnatura.
La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii de pe cerere cate parati sunt.
Legea poate sa mai adauge in unele situatii si alte conditii cum ar fi in cazul procedurii speciale a divortului cand cererea mai trebuie sa cuprinda si numele copiilor minori nascuti din casatorie sau care se bucura de situatia legala a copiilor nascuti din casatorie.
La primirea cererii de chemare in judecata presedintele sau judecatorul care il inlocuieste va verifica daca aceasta intruneste cerintele prevazute de lege. Cand este cazul, reclamantului i se pune in vedere sa completeze sau sa modifice cererea.
Reclamantul va completa cererea de indata. Atunci cand completarea nu este posibila, cererea se va inregistra si i se va acorda reclamantului un termen scurt. Daca obligatiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt indeplinite in termenul dat se poate pronunta suspendarea judecatii prin incheiere data in procedura necontencioasa.
Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.
Lipsa semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecatii. Daca paratul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta, in chiar sedinta in care a fost invocata nulitatea.

Constitutionalitatea O.U.G. nr. 230 din 2008 sub semnul intrebarii

In saptamanile precedente Guvernul odata cu contituirea sa inca de la primele sedinte a adoptat Ordonanta de urgenta nr. 230 din 30 decembrie 2008 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat si al celor de serviciu.
Urgenta cu care a fost adoptat acest act normativ, este datorata in special actualei situatii financiare care reclama constrangeri de ordin bugetar printr-o reducere a cheltuielilor publice de personal. Se impunea adoptarea de urgenta a unor dispozitii in temeiul carora pensionarii pentru limita de varsta, precum si cei ai institutiilor din sistemul justitiei, de aparare, ordine publica si siguranta nationala sa nu poata cumula pensia cu veniturile obtinute dintr-o functie remunerata de la bugetul de stat.
Reactiile au fost imediate la adresa acestei situatii, aceasta venind din partea diferitelor categorii sociale, anumite institutii vizate au elaborat statistici privind numarul angajatilor care vor intra sub incidenta textului de lege. Contrar asteptarilor Guvernului statisticile indica faptul ca in anumite domenii dintre cele mai vizate numarul acestora sa fie destul de mic: putin peste 400 de angajati in Ministerul Apararii din peste 90.000 de angajati total precum si 29 de magistrati din domeniul justitiei. In urma acestor statistici, precum si a unor categorii sociale cum ar fi actorii, asistentii s.a.. Guvernul a invocat ca prim temei pentru adoptarea acestui act normativ, actul de moralitate si de corectitudine in societatea civila precum si incurajarea tinerilor si inbunatarirea sistemului.
Consider ca este destul de interpretabil textul de lege in ceea ce priveste ultima motivare a Guvernului, deoarece in general obligatia de interzicere si de trecere in pasivitate a unei categorii sociale (si sa ne amintim ca avem pensionari si persoane pana in 40 de ani) nu poate sub nicio forma sa reprezinte un act de moralitate si de dreptate daca persoana este apta de munca. De asemenea, tinerii, ca si celelalte persoane apte de munca nu au fost si nu vor fi niciodata incurajati doar de existenta anumitor posturi libere ci mai degraba de beneficiile pe care le pot avea ocupand acel post, beneficii de care amintitul text de lege nici aduce in atentie (mai mult ca sigur deoarece justificarea situatiei de urgenta era aceea care a aparut in Monitorul Oficial si nu cea din urma, disponibilizata publicului in urma constatarii ca la bugetul de stat nu vor exista economii foarte mari).
Art. 41 din Constitutia Romaniei prevede ca dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera. Asadar in lipsa unor prevederi contrare, consideram faptul ca ca atat timp cat legislatia nationala prevede, pe criterii de varsta, ca o persoana este apta de munca, nicio lege nu ii poate interzice acesteia exercitarea acestui drept fie in sistemul public fie in cel privat.
Dand credit totusi cu buna-credinta noului Guvern, putem considera ca acesta a dorit eliminarea unei categorii, insa una infima, din cea care cumuleaza veniturile financiare sub forma de pensie cu orice alt venit de la bugetul de stat, care are castiguri intr-adevar fabuloase. Pararea mea este ca totusi, daca Guvernul analiza mai bine situatia, dl. Prim Ministru Boc in special ca un respectat avocat ce acesta este, in ansamblu putea veni cu o alta formulare mult mai clara a textului de lege, sau ordonanta putea imbraca o alta forma legislativa care sa vizeze doar aceste persoane care sunt in functii de conducere si sa le testeze adevarata lor competenta de a ocupa aceste posturi, inclusiv abilitatile de management. Aici vin cu propunerea ca in acest sens sa se instituie un examen iar daca persoanele in cauza sunt competente intr-adevar de a ocupa acel post si isi poate indeplini atributiile ca oricare altii (cu simpla diferenta ca nu au pensie) atunci acestora sa nu le fie ingradit dreptul la munca. Aceasta abordare de tip management performant consider ca ar fi fost mult mai potrivita. Din pacate, aceste posturi de care am discutat, foarte bine remunerate, sunt ocupate tot pe criterii politice, concluzionand ca in acest fel nici moralitatea sau dreptatea, nici dorinta de a stimula tinerii si imbunatarirea sistemului nu vor avea niciun beneficiu in urma aplicarii O.U.G. nr. 230 din 2008.
De curand Curtea Constitutionala a fost sesizata si de Avocatul Poporului asupra neconstituionalitatii prevederilor O.U.G. nr. 230 din 2008.
Ei bine Curtea Constitutionala a decis azi 15 ianuarie 2009: O.U.G. nr. 230 din din 30 decembrie 2008 este oficial declarata ca fiind neconstitutionala. Asteptam cu mult interes reactiile membrilor Guvernului vis-a-vis de rezultatul neasteptat.

Functionarea societatilor comerciale

Bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului. Asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat in numerar este obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa faca varsamantul. Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare. Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. Nu se vor putea distribui dividende decat din profituri determinate potrivit legii.
Aportul asociatilor la capitalul social nu este purtator de dobanzi. Daca se constata o pierdere a activului net, capitalul social subscris va trebui reintregit sau redus inainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit. Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate in actul constitutiv. Ei sunt obligati sa ia parte la toate adunarile societatii, la consiliile de administratie si la organele de conducere similare acestora. Actele de dispozitie asupra bunurilor unei societati comerciale pot fi incheiate in temeiul puterilor conferite reprezentantilor legali ai societatii, dupa caz, prin lege, actul constitutiv sau hotararile organelor statutare ale societatii adoptate in conformitate cu prevederile prezentei legi si ale actului constitutiv al societatii, nefiind necesara o procura speciala si in forma autentica in acest scop, chiar daca actele de dispozitie trebuie incheiate in forma autentica. Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu il pot transmite decat daca aceasta facultate li s-a acordat in mod expres.
Administratorul care, fara drept, isi substituie alta persoana raspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societatii.Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru:
a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati;
b) existenta reala a dividendelor platite;
c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;
d) exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale;
e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, care o vor putea exercita numai in caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului.